Am ajuns în Cheile Crovului, la locul unde campăm de obicei, vineri seară, unde am avut surpriza neplăcută să găsim un maldăr de gunoi.
A doua zi, cum ne-am trezit, pe post de înviorare, ne-am apucat să strângem repede mizeria. Sacii de gunoi i-am încărcat în dubița colegilor de la Boots on Roots, care aveau și ei treabă prin zonă.
Scăpând de această problemă, ne-am putut bucura în voie de cățărarea la falezele din Cheile Crovului.
Duminică a urmat o tură epică de drumeție. Am plecat la 7 dimineața din Cheile Crovului, îndreptându-ne spre Podu Dâmboviței, satul de la extremitatea sudică a Crestei Pietrei Craiului.
Prima parte a traseului, din Podu Dâmboviței până ce am trecut de Stâna Pietricica, s-a dovedit a fi extrem de sălbatică, neumblată, și foarte prost marcată.
Câinii de la stânele întâlnite în cale au fost înfiorător de agresivi. Nu mai era mult și am fi sunat la Salvamont ca să ne scoată de acolo, dar curiozitatea ne-a făcut să continuăm.
În final, totul s-a terminat cu bine. A fost o zi superbă petrecută în Munții Piatra Craiului. Am ajuns la Plaiul Foii pe la 6 seara, după aproximativ 11 ore de mers.
Traseul a fost: Cheile Crovului - Podu Dâmboviței - Creasta Sudică a Pietrei Craiului - Șaua Grindului - La Lanțuri - Refugiul Șpirlea - Plaiul Foii. Puteți citi întreaga poveste aici.